Meniu
contact-gazeta

Gazeta de Spania on Google+RSS Feed

19 septembrie 2018

VOTUL PRIN CORESPONDENȚĂ. IATĂ CE AI DE FĂCUT!


Distribuie și prietenilor tăi!
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+

Comisia de Cod Electoral a căzut  în sfârşit de acord pe proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, iar săptămâna viitoare noua lege va intra în procedură parlamentară.

Deşi trebuie să mai primească avizul altor comisii parlamentare şi votul celor două Camere, partidele sunt decise să nu facă modificări de conţinut. Asadar iata care sunt pasii pentru a va putea alege de acasa parlamentarul.

1. Pasul. Înscrierea în Registrul electoral

Poate fi făcută în două moduri:

a) prin cerere scrisă, datată şi semnată, depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate;

b) prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate.

Primele alegeri la care diaspora poate vota prin corespondenţă vor fi cele parlamentare, programate pentru toamna anului viitor. De aceea, românii care se gândesc să opteze pentru votul la distanţă trebuie să se înregistreze intre data de 1 martie a anului în care au loc alegeri parlamentare generale şi data de 30 iunie a aceluiaşi an.

2.Ce conţine „pachetul electoral“

Apoi, în preajma alegerilor, votantul care s-a înregistrat va primi prin poştă, cu confirmare de primire, un „pachet electoral“, format din documentele necesare exercitării dreptului de vot. Acestea sunt: „

a) un plic  exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;

b) un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz;

c) certificatul de alegător;

d) instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot“.

După ce destinatarul semnează că a primit pachetul electoral, nu mai poate vota la secţie, ci neapărat la distanţă. Aici apare o hibă a legii. „În proiect nu este specificat clar ce se întâmplă dacă te-ai înregistrat şi ai solicitat un buletin de vot, dar nu l-ai primit“, spune Septimius Pârvu, expert electoral la ONG-ul ExpertForum. Conform proiectului, se deduce că, atât timp cât nu confirmi primirea buletinului de vot,  rămâi în continuare în listele electorale de la secţiile de votare, deci ai putea să votezi la consulat sau la ambasadă. Însă acest lucru doar se deduce, nu este specificat printr-un articol de lege.

3.Votul

Iată care sunt paşii procedurii de vot la domiciliu, aşa cum sunt ei stipulaţi în lege:

1. alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează.

2. Alegătorul completează olograf rubricile din certificatul de alegător şi-l semnează olograf.

3. Alegătorul introduce plicul interior sigilat, certificatul de alegător, precum şi exemplarul original al cererii de înregistrare ( dacă s-a înregistrat online) în plicul exterior, pe care îl sigilează.

Plicurile exterioare care nu conţin certificatul de alegător sunt anulate, spune, clar, legea. Plicul exterior este cea mai importantă parte a pachetului legislativ, dacă privim din perspectiva securizării votului. „Plicul exterior este autoadresat, este prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia.

Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, adresa biroului electoral competent, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului“, se arată în articolul 10 al legii. Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.  Plicurile exterioare sigilate livrate după expirarea termenului sunt anulate fără a mai fi desigilate“, impune legea. Şi aici legea oferă o portiţă. Nu obligă Poşta să spună clar cu câte zile înainte trebuie depus un plic pentru a ajunge la destinaţie la data impusă.

În final, procedura se aseamănă cu cea a votului standard: Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate dacă este cazul la începutul fiecărei zile de activitate“, se arată în lege. Altfel spus, timp de trei zile, pe măsură ce vin plicuri din diaspora, ele sunt introduse în urnă. Apoi, la finalul zilei în care toată lumea iese la urne, duminica, când se închid secţiile de vot, urnele sunt desigilate, se scot buletinele de vot, se numără şi se trec în procesul verbal.

54 de state asigură alegătorilor lor care se află în străinătate posibilitatea de a vota prin corespondenţă, printre care SUA, Germania, Marea Britanie, Elveţia.

 

© 2015 – 2017, Gazeta de Spania. Toate drepturile rezervate. Preluarea de informații de către alte site-uri web poate fi făcută numai cu precizarea sursei, fiind întotdeauna însoțită de un link către materialul preluat. Dumneavoastră sunteți singurul responsabil atât față de terți, cât și față de https://gazetadespania.es, în legătură cu accesarea/utilizarea/exploatarea conținutului.

Distribuie și prietenilor tăi!
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+

Tags: , , , ,

Mai multe articole din România