Meniu
credisabogados

Gazeta de Spania on Google+RSS Feed

14 decembrie 2018

SCRISOARE DESCHISĂ A UNUI MAGISTRAT CĂTRE CELE ȘAPTE AMBASADE CARE ȘI-AU EXPRIMAT ÎNGRIJORĂRILE CU PRIVIRE LA MODIFICĂRILE LEGILOR JUSTIȚIEI


Distribuie acest articol
Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter

Scrisoare deschisă a judecătoarei Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea, adresată ambasadorilor mai multor țări ai Uniunii Europene care şi-au exprimat îngrijorările cu privire la modificările legilor justiţiei. Magistratul cere ca reprezentanţii celor şapte state (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda şi Suedia) să spună concret care articole aduc atingere independenţei sistemului.

Excelenței Sale Thomas Baekelandt, Ambasadorul Belgiei în România
Excelenței Sale Karsten Vagn Nielsen, Ambasadorul Danemarcei în România
Excelenței Sale Päivi Pohjanheimo, Ambasadorul Finlandei în România
Excelenței Sale Michèle Ramis, Ambasadorul Frantei în România
Excelenței Sale Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Germaniei în România
Excelenței Sale Stella Ronner-Grubačić, Ambasadorul Olandei în România
Excelenței Sale Anneli Lindahl Kenny, Ambasadorul Suediei în România

În data de 20 decembrie 2017 ați emis un comunicat de presă comun prin care ați mentionat “că România a facut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce privește construirea unui parcurs și aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiției. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma justiției, în forma lor actuală, precum și recentele amendamente propuse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol aceste progrese.

Ambasada Franţei, pe data de 28 decembrie, după ce i s-au pus la dispoziţie traducerile în engleza a modificărilor la legile justiţiei, într-o reacţie de o aroganţă ieşită din comun, a spus ca “urmăreşte cu atenţie ansamblul evoluţiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societăţii româneşti şi dispune de propriile servicii de traducere în acest scop”. Atât în calitate de judecător, cu peste 25 de ani vechime, cât şi de cetăţean român şi european, vă solicit public să precizaţi concret care articole din “legile adoptate recent privind reforma justitiei, în forma actuală,” aveţi “convingerea” că riscă sa pună în pericol “progresele” despre care vorbiţi în comunicat.

Reacţia pe care aţi avut-o, de a critica în termeni generali modificări legislative fără a oferi exemple concrete de articole problemă, nu doar că nu sprijină independenţa justiţiei, dar contribuie la campania de dezbinare a societăţii româneşti în care justiţia este folosită ca maciucă politică şi în care propaganda, manipularea şi dezinformarea au luat locul argumentelor juridice. Căci despre propagandă, manipulare şi dezinformare este vorba dacă nu sunt expuse, clar şi punctual, care modificări adoptate la legile justitiei ar pune în pericol independenţa justitiei ori ar subordona politic procurorii sau judecătorii, aşa cum s-a tot vehiculat în această perioadă”, se arată în scrisoare.

De asemenea, Florica Roman le reproșează reprezentanţilor ţărilor străine în Bucureşti că au tăcut, cu toate că vorbesc despre “destin comun”, “valori comune” sau “angajamentul nostru european comun”.

Aţi tăcut când s-a aflat că în Romania din 2005, sub pretextul combaterii corupţiei ca risc/vulnerabilitate la siguranţa naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a emis hotărâri secrete prin care li s-au permis serviciilor de informatii sa imixtioneze în justiţie. Altfel spus, într-o ţară membra a Uniunii Europene, monitorizată de Comisia Europeană prin MCV si in care ambasadele s-au aratat preocupate permanent de “independenta justitiei”, aceasta justitie a ajuns să funcţioneze în baza unor reglementări secrete la care nici persoanele acuzateşsi nici măcar judecătorii nu au acces. La fel era în comunism.

Ați tăcut când s-a aflat că în 2009 Parchetul General a semnat un protocol secret cu Serviciul Român de Informații (SRI) în baza căruia agenți și ofițeri SRI au facut “echipe mixte” operative cu procurori pentru a face anchete penale, deși SRI avea interzis expres prin lege să facă acte de urmărire penală. Protocolul respectiv, în baza căruia au fost făcute acte de urmărire penală în urma cărora cetățeni români au fost anchetați, judecați și condamnați, nici până în prezent nu a fost făcut public. Astfel de înțelegeri secrete existau în comunism între Securitate și procuratură.

Aţi tăcut când fostul minstru al justiției Raluca Prună a afirmat că în Romania “drepturile sunt un lux”. Lux erau drepturile şi în comunism, lux de care numai nomenclatura comunistă se bucura. Aţi tăcut când Guvernul Ciolos a emis în miez de noapte Ordonanta de Urgenţă 6/2016 prin care a făcut Serviciul Român de Informaţii “organ de urmărire penala”, așa cum era fosta Securitate comunistă. Prin acea ordonanță de urgență premierul Cioloș a reinstituit practic, la 27 de ani de la Revoluția anti-comunistă, Directia VI Cercetări penale a Securităţii comuniste, care avea menirea, printre altele, de urmărire și persecutare a opozanților regimului.

Aţi tăcut cand același premier Dacian Cioloș a modificat în 2016 prin mai multe ordonanțe de urgență, fără nici o dezbatere publică, sute de alineate din Codul penal si Codul de procedura penală.

Aţi tăcut când generalul SRI Dumitru Dumbravă a afirmat public că instanţele de judecată au devenit “câmp tactic” pentru acest serviciu de informaţii, serviciu care “în prezent [îşi menţine] interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

Aţi tăcut şi când acelasi general, în fata Comisiei parlamentare de control al SRI, a afirmat recent că vizita judecători inainte de pronuntarea unor hotărâri şi că SRI acorda “consultaţii juridice” magistratilor. şi in comunism Securitatea ăadea “indicatii preţioase” procurorilor si judecătorilor.

Aţi tăcut când actualul preşedinte, Klaus Iohannis, a introdus în Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015-2019 conceptul de “securitate naţională extinsă”, prin care absolut fiecare domeniu cheie al societatii romanesti, inclusiv justitia, a devenit domeniu de interes si actiune pentru serviciile de informaţii.

Conceptul de securitate nationala extinsă “vizeaza interesele care converg spre asigurarea securitatii nationale, manifestate in urmatoarele domenii: apărare (inteleasa în dubla calitate normativa, de aparare nationala si aparare colectiva), ordine publica, activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, educatie, sanatate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare integratoare si multidimensionala, in care dimensiunea de aparare se imbina si echilibreaza reciproc cu o serie de alte dimensiuni ‐ ordine publica; activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate; diplomatia; managementul situatiilor de criza; educatia, sanatatea si demografia.

Toate domeniile mai sus inşiruite reprezintă, conform Strategiei, amenintari, riscuri sau vulnerabilitati la adresa securitatii nationale.

Mai mult, la “obiective nationale de securitate”, în respectiva Strategie, a fost inclusa “buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept”, iar la vulnerabilitati a fost inclusă şi justiţia.

Aşadar “buna functionare a justiţiei” nu mai este de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii ori a Inspectiei Judiciare, ci a serviciilor de informatii coordonate de CSAT.

În faţa acestor atacuri la adresa democratiei, statului de drept, independentei justitiei şi drepturilor fundamentale ale românilor aţi tăcut, în schimb va exprimati “ingrijorari” abstracte cand printr-un proces parlamentar democratic si transparent s-au facut modificari legislative.

Sunteți vocali cu privire la proceduri democratice, dar tăcuți la violarea drepturilor omului și implementarea unor practici anti-democratice, specifice regimurilor totalitare de inspirație sovietică.

Stimaţi ambasadori,
S-a ajuns în momentul de faţă ca în România, urmare a practicilor pe care le-aţi sustinut si promovat, sistemul de justitie să fie disfunctional, cetăţenii români nemaiavând instituţii cărora să li se adreseze pentru a li se proteja drepturile. Văd acest lucru nu doar pentru ca sunt judecator de peste 25 de ani şi săptămânal primesc zeci de mesaje de la români disperaţi, care nu mai au căror autorităţi să se adreseze pentru a fi ascultaţi, dar ştiu şi din proprie experienţă cât de disfuncţională este Justitia”, se mai arată în scrisoarea judecătoarei.

Văd acest lucru nu doar pentru că sunt judecător de peste 25 de ani și săptămânal primesc zeci de mesaje de la români disperați, care nu mai au căror autorități să se adreseze pentru a fi ascultați, dar știu și din proprie experiență cât de disfuncțională este justiția.”

Magistratul vorbeşte şi de propriul dosar în care a fost anchetată de DNA şi în care în 6 aprilie 2017 structura centrala a Direcţiei Anticorupţie a dispus clasarea cauzei pe motiv ca faptele, pentru care a fost cercetată nu există. Deși a sesizat în mod repetat abuzuri în dosarul său, inclusiv la CSM, Florica Roman spune că nu s-a luat nicio măsură.

În 2013, judecător fiind, am aflat din presă că sunt achetată de către DNA – Structura teritorială Oradea, pentru infracțiuni de corupție. Dat fiind că nu mi s-a adus la cunoștință nici o acuzație, cumpăram ziarele locale ca să văd cum evoluează ancheta despre care am fost informată oficial după mai mult de un an.

În 2014 eu și alți trei judecători de la Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea am fost puși oficial sub acuzare de DNA. În cazul meu acuzația era că mi-aș fi traficat influența pentru un “ceas cu cuc vechi”, câțiva păstrăvi și o “sumă nedeterminată” de bani.

Chiar și după ce am fost citați oficial la DNA, accesul la dosar ne-a fost interzis până cu foarte puțin timp înainte să fim trimiși în judecată. Evident, nu ni s-a admis nici o probă în apărare.

În anchetă am fost întrebați despre ce s-a discutat la deliberări într-un complet colegial cu privire la o hotărâre judecătorească dintr-un dosar determinat. De asemenea, mai mulți avocați au fost citați ca martori și întrebați de procurorii DNA despre discuțiile confidențiale cu clienții lor în acel dosar.

În contextul în care judecători au fost interogați despre deliberare, lucru care reprezintă cea mai gravă încălcare a independenței justiției, în aprilie 2014 peste 50 de judecători s-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii, îngrijorați pentru independența lor, de vreme ce un procuror îi putea chestiona și ancheta penal cu privire la soluțiile pe care le adoptă.

Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, a refuzat să clarifice definitiv și ferm situația, eschivându-se să declare răspicat că nici un judecător nu poate fi chestionat de către un procuror despre deliberările prin care adoptă o hotărâre judecătorească.

Pentru noi, ca judecători, modul acesta abuziv de ancheta al DNA, cu încălcarea tuturor normelor de procedură penală și a garanților europeni privind independența judecătorilor, era de neînchipuit, motiv pentru care m-am adresat presei. În afara site-ului Lumea Justiției, presa a ignorat complet abuzurile pe care le-am relatat.

M-am adresat și Inspecției Judiciare, CSM, conducerii DNA, semnalând abuzurile grave, dar fără nici un rezultat.

În ultimă instanță m-am adresat și dumneavoastră, ambasadelor occidentale, care clamati – atunci ca și acum – că susțineți independența justiției. V-am expus faptele, explicându-vă gravitatea și pericolul unei astfel de anchete pentru independența judecătorilor și pentru dreptul fundamental la apărare al cetățenilor români. În afara unui răspuns vag și politicos de la Ambasada Olandei, alt răspuns nu am primit.

La data de 1 iulie 2014 toți cei patru judecători am fost trimiși în judecată și suspendați din funcție, fără salar, timp de 1 an și 8 luni.

Pe data de 19 februarie 2016, prin Încheierea penală definitivă 231/2016 pronunțată în dosarul 854/33/2014/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea dosarului la DNA.

Înalta Curte a constatat, prin încheierea precizată, că în cauză au fost încălcate atât secretul deliberării cât și confidențialitatea client avocat, adică exact încălcările pe care le-am semnalat, cu doi ani înainte, conducerii DNA, CSM, Inspecției Judiciare, prese și ambasadelor.

Am soliciat Parchetului de pe lângă ICCJ și Inspecției Judiciare că procurorii vinovați de astfel de grave abuzuri și violări ale independenței justiției, constatate definitiv print-o hotărâre judecătorească, să fie trași la răspundere, însă nici una dintre instituții nu a facut nimic în acest sens.

Pe data de 6 aprilie 2017 Structura centrala a DNA, dupa ce a preluat dosarul de la DNA Oradea, a dispus clasarea cauzei pe motiv ca faptele, pentru care am fost anchetati, trimisi in judecata si suspendati din functia de judecatori, nu exista sau nu sunt prevazute de legea penala.”

De asemenea, magistratul spune că a cerut şi informaţii în legătură cu implicarea SRI în dosarul său, dar nici în acest caz nu a primit detalii.

”Dat fiind că, în cauză, DNA a comunicat public că dosarul s-a făcut “cu sprijinul Serviciului Român de Informații”, am dorit să aflăm în ce a constat sprijinul acestui serviciu secret în anchetarea unor judecători pentru fapte care nu au existat sau nu sunt penale.

Am cerut lămuriri de la DNA cu privire la implicarea SRI în ancheta penală care ne-a privit, dar DNA a refuzat să ne ofere răspunsuri clare.

Am cerut Parchetului General să ne comunice un exemplar al Protocolului semnat în 2009 cu SRI și ni s-a spus că este secret.

Am cerut SRI să ne spună ce a făcut concret în dosarul nostru și ne-a trimis la DNA.

Am cerut CSAT să ne comunice hotărârea din 2005 prin care, contrar legii, li s-au dat serviciilor de informații atribuții în justiție. Deși hotărârea este menționată pe site-ul CSAT ca fiind “nesecretă”, ni s-a spus că aceasta nu ne poate fi comunicată deoarece ședințele CSAT sunt secrete.

Rezumând, într-o țară membră a Uniunii Europene, cu ambasade occidentale care spun că împărtășesc “valori comune” europene cu România, se fac anchete penale în baza unor hotărâri și protocoale secrete, date în afara legii, servicii secrete sunt implicate în justiție, iar pentru abuzuri constatate definitiv de către instanțele de judecată nu raspunde nimeni. Secretomania, specifică epocii comuniste, este atat de prezentă că nici măcar nu putem afla care a fost întinderea abuzurilor comise împotriva noastră.

(…) Dacă în cazul unor judecători s-au întâmplat aceste abuzuri, cetăţeanul simplu nu are nici o garanţie că drepturile sale fundamentale sunt respectate atunci când este anchetat penal, ceea ce conduce la scăderea increderii în justiţie.

(…) Acesta este sistemul de justitie despre care dumneavoastră sustineţi că este reformat şi trebuie să fie menţinut intact, deoarece ar impărtăşi “valori comune” cu sistemele de justitie din ţările dumneavoastră.

(…) Ignorarea abuzurilor din justiţie şi tăcerea dumneavoastră în faţa violării drepturilor omului, aşa cum aţi ales să faceţi în ultimii ani, va alimenta sentimentul antieuropean care deja este în creştere în societatea românească şi la a cărui cauza, în bună parte, aţi contribuit prin poziţiile dumneavoastră publice (…) In contextul in care v-ati exprimat deja fara echivoc ca modificarile la legile justitiei, recent adoptate de Parlament, risca sa puna in pericol progresele din justitie, va reiterez solicitarea sa exprimati public, clar si concret, care sunt prevederile din aceste legi care “pun in pericol” justitia.”, îşi încheie magistratul scrisoarea deschisă.

© 2017, Gazeta de Spania. Toate drepturile rezervate. Preluarea de informații de către alte site-uri web poate fi făcută numai cu precizarea sursei, fiind întotdeauna însoțită de un link către materialul preluat. Dumneavoastră sunteți singurul responsabil atât față de terți, cât și față de https://gazetadespania.es, în legătură cu accesarea/utilizarea/exploatarea conținutului.

Distribuie acest articol
Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter

Tags: , , , , , , , ,

Mai multe articole din România