CCR SE VA PRONUNŢA ASTĂZI ASUPRA RECUNOAŞTERII CĂSĂTORIILOR GAY ÎNCHEIATE ÎN ALTE ŢĂRI

Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) se pronunţă astăzi, asupra excepţiei de neconstituţionalitate privind recunoaşterea pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, încheiate în afara ţării.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost discutată de Curtea Constituţională şi la 20 iulie 2016, dar judecătorii au amânat pronunţarea pentru 20 septembrie, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, declarând că amânarea unei decizii privind excepţia de neconstituţionalitate referitoare la recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, încheiate în străinătate, a fost luată pentru că judecătorii vor o analiză aprofundată.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către un cuplu de homosexuali, format dintr-un român şi un american, la Judecătoria sectorului 5, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetăţeanului american drept de reşedinţă. Judecătoria a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis-o către Curtea Constituţională.

Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 şi, ulterior, a contestat în instanţele din România faptul că o căsătorie între două persoane de acelaşi sex nu este recunoscută pe teritoriul ţării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităţilor din România de a recunoaşte relaţia de familie dintre soţi îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidenţă se acordă exclusiv membrilor familiei.

Concret, autorii excepţiei au contestat articolul 277 alin. 2 şi 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

Articolul 277 din actualul Cod Civil mai precizează că nici parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex care sunt încheiate în străinătate de către cetăţeni români sau străini nu sunt recunoscute în România.

Principalul argument invocat de avocaţii cuplului de homosexuali a fost apărarea dreptului la viaţă privată, aducând în acest sens argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a arătat că dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat sunt incluse şi în Constituţia României şi ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei.

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a susţinut că «actuala legislaţie (n. r. din România) îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii».

La 20 iulie 2016, Curtea Constituţională s-a pronunţat pe o temă apropiată, dând aviz pozitiv iniţiativei cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei, aparţinând Coaliţiei pentru Familie, prin care se propune ca definiţia familiei să apară explicit în Constituţie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a precizat, la aceeaşi dată, că instanţa nu s-a pronunţat pe fond, ci doar a verificat dacă iniţiativa respectă limitele revizuirii constituţionale.

Jurisprudenţa CEDO de până în 2015 a fost favorabilă căsătoriei tradiţionale dintre un bărbat şi o femeie. Una dintre ultimele decizii în acest sens a fost cea din 16 iulie 2014, în cauza Hamalainen contra Finlanda, în care se spune că statele nu au obligaţia să ofere acces la căsătorie cuplurilor de acelaşi sex şi că definiţia căsătoriei şi a familiei este cea tradiţională. De asemenea, CEDO a statuat, în mai multe rânduri, că modalitatea în care statele reglementează acest subiect este o problemă internă.

La 21 iulie 2015, CEDO a dat o decizie care spunea, în premieră, că toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de recunoaştere juridică a relaţiilor de cuplu, fie că este vorba despre căsătorie, fie despre parteneriat civil. În Decizia CEDO se mai precizează că, în absenţa posibilităţii de a se căsători în Italia, opţiunea unui parteneriat legal sau a unei uniuni civile ar fi calea cea mai potrivită pentru recunoaşterea legală a relaţiilor dintre parteneri de acelaşi sex. Curtea a condamnat astfel Italia pentru încălcarea art. 8 din Convenţia Drepturilor Omului, care se referă la dreptul la respect faţă de viaţa privată şi familială.

Decizia CEDO din 21 iulie 2015 a fost dată ca urmare a sesizării depuse de trei cupluri de homosexuali, care au formulat o plângere împotriva statului italian, susţinând că, deşi li se permite să încheie un parteneriat civil, acesta este un act pur simbolic şi nu le conferă niciun drept.

Căsătoria între persoane de acelaşi sex este permisă în prezent, în 11 dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în timp ce parteneriatele între persoane de acelaşi sex sunt recunoscute în 24 de ţări membre ale Consiliului. Ţările din Consiliul Europei în care căsătoriile sunt premise: Belgia (2003), Spania (2005), Norvegia (2009), Suedia (2009), Portugalia (2010), Islanda (2010), Danemarca (2012), Franţa (2013), Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia (2013 şi 2014), Luxemburg (2015), Irlanda (2015). Finlanda a votat pentru egalitate în privinţa căsătoriei în 2014, legea urmând să intre în vigoare în 2017. În cele mai multe dintre aceste state este permisă, în plus, şi adopţia de copii.

În America, căsătoria între persoane de acelaşi sex este legală în şase state: Canada (2015), SUA (2015), Mexic (2009), Argentina (2010), Uruguay (2013), Brazilia (2013). Africa de Sud a devenit, în noiembrie 2006, prima ţară africană care a legalizat parteneriatul civil sau mariajul între persoane de acelaşi sex.

În România, propunerea legislativă privind reglementarea parteneriatului civil, care prevedea posibilitatea încheierii parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex, iniţiată de deputatul Remus Cernea, a fost respinsă în Parlament, la 9 decembrie 2015