AGENȚIA SPAȚIALĂ ITALIANĂ ACUZĂ UN ROMÂN CA FIIND RESPONSABIL PENTRU PRĂBUȘIREA MODULULUI SCHIAPARELLI PE MARTE

Agenția Spațială Italiană (ASI) a reproșat Agenției Spațiale Europeane (ESA) că a încredințat testul decisiv al simulării intrării în atmosferă a modulului Schiaparelli, unei organizații «lipsite de competențe specifice suficiente».

Este vorba de Arca Space Corporation ce aparține românului Dumitru Popescu.

Agenția Spațială Europeană a încredințat Arca Space Corporation un contract în valoare de 1,1 milioane de dolari pentru realizarea testului, relatează joi La Repubblica.

ESA a precizat că motivul prăbușirii modulului se va putea stabili numai după finalizarea anchetei Comisiei interne formate în acest scop.

Prăbușirea modulului european Schiaparelli la suprafața planetei Marte în luna octombrie a fost cauzată «de o problemă de software de navigare», a declarat miercuri Thierry Blancquaert, din partea Agenției Spațiale Europene (ESA), responsabilul misiunii acestui modul menit să testeze tehnologia de aterizare pentru alte misiuni la suprafața Planetei Roșii.

Modulul s-a prăbușit la 19 octombrie pe solul marțian după ce și-a desfășurat în mod normal marea sa parașută la o altitudine de 12 km și la o viteză de 1.730 km/oră.

Imediat după desfășurarea parașutei, capsula a făcut mici mișcări rapide, mai importante decât cele prevăzute prin simulări, potrivit rezultatelor preliminare. Prin urmare, senzorul care măsoară accelerațiile modulului a rămas reglat la indicația maximă timp de o secundă, adică mai mult decât era prevăzut (câteva milisecunde).

«Software-ul de navigație a fost înșelat de ceea ce a măsurat acest senzor. Computerul de bord a acumulat apoi o eroare destul de mare, astfel încât calculul său pentru determinarea poziției modulului Schiaparelli a fost distorsionat», plasând-o la o altitudine mai mică cu 2 kilometri în timp ce sonda încă se afla la 3,7 km de suprafața planetei Marte.

Sistemul de navigație a transmis comanda de aterizare, astfel că sonda s-a separat prematur de parașută și a coborât apoi în cădere liberă, cu o viteză de 540 km / h, prăbușindu-se pe Marte», a explicat Thierry Blancquaert, din partea Agenției Spațiale Europene (ESA)

«Este vorba de concluzii foarte preliminare», a subliniat David Parker, director pentru misiuni spațiale umane și explorare robotică în cadrul ESA, într-o notă postată pe website-ul agenției.

«Vom avea o imagine completă la începutul anului 2017, odată cu raportul comisiei independente de anchetă», solicitat de directorul general al ESA, Jan Woerner, a scris el. «Dar am învățat multe despre Schiaparelli, iar acest lucru ne va ajuta la a doua misiune ExoMars 2020″, care prevede aterizarea unui robot mobil european pe solul marțian», a completat el.

«Într-un fel, am avut noroc că această slăbiciune a sistemului de navigare a fost reperată la această aterizare test înainte de a doua misiune», consideră Blancquaert.

În replică la acuzațiile Agenției spațiale italiene, Dumitru Popescu, a declarat pentru cotidianul italian că «ASI trebuie să fie atentă pentru că dacă nu are probe pentru declarațiile sale va trebui să plătească. Suntem liniștiți, am făcut tot ce era posibil: pentru acel test ar fi trebuit să zburăm prea aproape de baza rusă de la Savastopol. Rusia abia ocupase Crimeea și riscam să declanșăm un conflict între Federația Rusă și NATO».

Dumitru Popescu, un absolvent de Teologie care și-a întrerupt studiile de inginerie spațială în cadrul Univesității Politehnice din București după 3 ani, a înființat Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (Arca) în 1999, sub forma unei organizații non-guvernamentale, care a intrat în atenția publicului odată cu participarea la concursul Google Lunar X Prize în 2011.

În 2014 Dumitru Popescu a plecat din România și s-a mutat în New Mexico, Statele Unite ale Americii, unde Arca a devenit Arca Space Corporation și s-a concentrat pe dezvoltarea de produse și tehnologii cu aplicații comerciale, cum ar fi drone și plăci zburătoare, cel mai cunoscut proiect recent anunțat fiind ArcaBoard, o placă cu o autonomie de 9 minute.

Bill Gates și Steve Jobs

Celor care îi impută faptul că este plătit din banii contribuabililor americani, având în vedere că nici măcar nu are o diplomă de inginerie, el le răspunde: «Modelele mele sunt Bill Gates și Steve Jobs». O putere de persuasiune ce pare să fi funcționat și asupra tehnicienilor de la ESA, scrie repubblica.it.