27 marzo 2024

Gazeta de Spania

Aducem România mai aproape de tine!

SĂ LĂSĂM OCHII ÎN PĂMÂNT ȘI SĂ NE ADUCEM AMINTE: 100 DE ANI DE LA MĂRĂȘEȘTI!

Pe 6 august 1917 trupele germane şi austro-ungare pornesc neașteptat un puternic atac împotriva armatei româno-ruse la Mărăşeşti. Victoriile de la Mărăşti şi Mărăşeşti din vara lui 1917 sunt pagini de mândrie a istoriei naționale. 

Bătălia de la Mărăşeşti a fost o replica a celebrului feldmareșal german August von Mackensen în faţa ofensivei trupelor româno-ruse de la Mărăşti, cu două săptămâni înainte. Von Mackensen a hotărât înaintarea pe două direcţii, una spre nord pe Valea Siretului, şi alta, de la Vest la Est, pe Valea Oituzului.

Atacul german de la Mărășești a debutat la 6 august 1917, pe neaşteptate, contra Regimentului 32 Infanterie care se afla într-un moment de repaus. Surprinşi în cămăşi, lângă apa Siretului, soldaţii români s-au apărat cu sălbăticie, cu baionetele. Episodul, devenit legendar în istoriografia românească,  poartă numele de bătălia cămăşilor albe și a devenit un simbol al rezistenței și eroismului «țăranului român în fața armatei profesioniste germane».

Forţele care s-au opus în timpul luptelor au fost semnificative:pe de o parte, Armata IV rusă – compusă 84 de batalioane, 32 de escadroane, 79 de baterii – şi Armata I română – alcătuită din şase divizii, printre care una de cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic, iar de partea Puterilor Centrale, Armata IX germană(general de infanterie Johannes von Eben) – formată din 174 de batalioane, 16 de escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclişti.

În cele 31 de zile de lupte la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, au avut loc  61 de atacuri ale taberelor combatante. Ciocnirile cele mai violente s-au înregistrat pe 19 august.

„Au fost lupte teribile. 3-4 săptămâni în care mor 16-17.000 de români, 17.000 de ruşi şi cam tot atâţia germani şi austro-ungari. E un carnagiu, au fost lupte extrem de dure. Sunt cam singurele bătălii în care Antanta a reuşit să reziste şi chiar să câştige aceste bătălii. În rest, Puterile Centrale câştigau teren”, spune istoricul militar Manuel Stănescu.

Bătălia de la Mărăşeşti a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morţi, 9.818 de dispăruţi şi 12.467 de răniţi. Armata IV rusă a suferit şi ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morţi, 10.400 de răniţi şi 8.167 de dispăruţi. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi.

Victoriile nu au putut fi valorificate la maxim pentru că puciul bolşevic de la Sankt-Petersburg a dus la retragerea Rusiei din război. Consiliul Comisarilor Poporului, condus de Lenin, a semnat armistiţiul cu Puterile Centrale la 5 decembrie 1917. Rămasă singură, România a fost forţată, la rândul ei, să ceară pace.

Problema armatei ruse nu era de număr şi capacitatea de a aduce soldaţi pe front, ci de a-i convinge să lupte. Existau comitete revoluționare, considerând că aveau democraţie. Erau unităţi care refuzau să plece la ofensivă”, spune Manuel Stănescu, istoric militar.

La sfârşitul războiului, generalul Kurt von Morgen, consemna în memoriile sale:

«Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri, în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta.»

 Sursa: Historia