Meniu
credisabogados

Gazeta de Spania on Google+RSS Feed

22 octombrie 2018

MIHAI VITEAZUL DESCRIS DE UN MARE SCRIITOR SPANIOL CONTEMPORAN CU VOIEVODUL


Distribuie și prietenilor tăi!
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+

Cele mai vechi descrieri şi portrete ale marilor domnitori, printre care și Mihai Viteazul,  sunt diferite de modul în care le cunoaștem noi astăzi. Potretele voievozilor au fost ajustate de-a lungul timpului, iar unele dintre detaliile lor au fost alterate sau omise.

       Mihai Viteazul

Despre Mihai Viteazul tindem să credem că știm totul, fiind o figură centrală a istoriei noastre. Cu toate acestea, viața domnului care a reușit prima Unire a Țărilor Romane rămâne totuși cu multe semne de indoială și multe mistere. Mihai Viteazul (1558 – 1601) a fost domnitor al Ţării Româneşti şi pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al Transilvaniei, Munteniei şi Moldova, realizând pentru prima dată unirea celor trei principate sub același sceptru.

Despre înfățișarea fizică a lui Mihai, marea majoritate a românilor o asociază cu figura îndrăgitului actor Amza Pellea, care l-a jucat magistral pe Mihai în filmul regizat de Sergiu Nicolaescu. Doar ca adevărul istoric este un pic diferit. În primăvara anului 1601,după ce pierde domnia,  Mihai Viteazul ajunge la Praga, unde se înfăţişează împăratului Rudolf II. Cu această ocazie, artiştii de la curtea imperială, impresionaţi de trăsăturile exotice ale voievodului român, îi realizează portetul. Figura impunătoare a lui Mihai Viteazul a fost pictată de Egidius Sadeler, iconograful împăratului Rudolf al doilea, iar pe marginea tabloului este menţionat „aetatis XLIII”, adică „în al 43-lea an al vieţii”.

Una dintre descrierile celebre ale domnului valah este făcută de celebrul scriitor spaniol Lope de Vega. Acesta scria: „Furios, lat în spate, înfăţişare şi statură de uriaş, ochi mari, fruntea netedă, păr cârlionţat, nas lung ascuţit, încruntat, cu barba măruntă, oacheş la faţă, bun de picior, straşnic vorbăreţ, iar în atacurile ce le dă cel dintâi se repede şi mai adânc în vălmăşag pătrunde. Nu se rade şi nici nu se sulemeneşte. Nu cunoaşte ce-i olanda, nici parfumurile, iasomie ori vraier, nu caută patul moale. Nici nu mănâncă  numai fazan”,  îl descria Lope de Vega, unul dintre cei mai importanţi scriitori din istoria Spaniei. Este o descriere valoroasă, mai ales ca ea vine de la o figură importantă a culturii spaniole.

Un detaliu foarte puțin cunoscut despre Mihai Viteazul este acela că domnitorul era chel.  O gravură contemporană a voievodului Mihai îl înfăţişa fără căciulă, lăsând să îi fie descoperită chelia. De asemenea, craniul lui Mihai Viteazul a dat naştere controverselor, datorită formei ţuguiate.

Félix Lope de Vega y Carpio(1562-1635) a fost un scriitor spaniol, considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Volumul mare al operelor sale îl încadrează între cei mai prolifici autori ai literaturii universale. Este autorul a 3000 de sonete, 3 romane, 4 nuvele, 9 epopei, 3 poeme didactice și a sute de comedii (1800, conform lui Juan Pérez de Montalbán); a cultivat toate speciile literare, cu excepția nuvelei picarești.

© 2017, Gazeta de Spania. Toate drepturile rezervate. Preluarea de informații de către alte site-uri web poate fi făcută numai cu precizarea sursei, fiind întotdeauna însoțită de un link către materialul preluat. Dumneavoastră sunteți singurul responsabil atât față de terți, cât și față de https://gazetadespania.es, în legătură cu accesarea/utilizarea/exploatarea conținutului.

Distribuie și prietenilor tăi!
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+

Tags: , , , ,

Mai multe articole din Cultură