DEPUTATUL PENTRU DIASPORA, CONSTANTIN CODREANU DOREȘTE ÎNFIINȚAREA UNUI NOU MINISTER

Deputatul PMP pentru diaspora, Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, reia o idee mai veche a președintelui partidului, Traian Băsescu, care propunea în anul 2016 înființarea unui nou minister, un minister al Reunificării.

Cererea acestuia vine după ce cinci Consilii locale din Republica Moldova au adoptat, la 23 și 24 ianuarie 2018, declarații simbolice de Unire cu România.

”Facem această Unire acum, în suflet şi ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi ale prezentului, de la chinul buneilor noştri smulşi împotriva voinţei lor de la trupul patriei istorice de voia lui Hitler şi a lui Stalin, supuşi execuţiilor, deportărilor şi foametei, la greutăţile pe care le trăim acum noi, cei de azi. Facem Unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi pentru ca fii şi nepoţii noştri să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut.

Chiar dacă unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre unirea deplină, când nu va mai fi graniță pe Prut, iar oamenii dintre Nistru și Tisa vor munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate”, scrie în declarațiile adoptate.

În acest context, prin intermediul unei declarații de presă, deputatul Constantin Codreanu consideră că a sosit momentul ca ”Bucureștiul să purceadă neîntârziat la înființarea unui Minister al Reunificării, care să gestioneze relația cu diversele autorități publice de la răsărit de Prut”.

Constantin Codreanu: Reunificarea românilor este un imperativ major al zilei. Situația reclamă înființarea ministerului Reunificării.

”Am primit cu bucurie vestea că primarii și cinci Consilii locale din Republica Moldova au adoptat, la 23 și 24 ianuarie 2018, declarații simbolice de Unire cu România. Este vorba despre comunele Parcova (Edineț, cuprinzând satele Parcova și Fântâna Albă), Ulmu (Ialoveni, cuprinzând satele Ulmu și Horodca), Bardar (Ialoveni), Ruseștii Noi (Ialoveni, cuprinzând satele Ruseștii Noi și Ruseștii Vechi) și Feștelița (Ștefan Vodă).

Gestul aleșilor locali din cele cinci primării din nordul, centrul și sudul Republicii Moldova atestă o stare de spirit patriotic și o tendință geopolitică univocă. El ne readuce în memorie faptul că și acum 100 de ani startul procesului de reunificare a Basarabiei cu România a fost dat de administrațiile locale ale timpului din județele Bălți, Soroca, Orhei, cuprinzând până la 27 martie 1918 practic toată puterea locală din Basarabia.

Suntem convinși că în perioada următoare și pe toată durata anului centenar gestul aleșilor locali din cele cinci primării va fi urmat de primarii și consilierii din alte comune și orașe basarabene.

Peste tot în lume administrațiile locale sunt cele mai aproape de popor, exprimând năzuințele acestuia în fiecare etapă istorică. Administrațiile locale de nivelurile I și II din Republica Moldova au încheiat în ultimii ani sute de Acorduri de înfrățire și parteneriat cu orașele, comunele și județele din România, subliniind astfel importanța legăturilor transfrontaliere tot mai strânse dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, separați nedrept de linia Ribbentrop-Molotov.

În această situație, ne întrebăm legitim care trebuie să fie răspunsul nostru adecvat, ca Țară-mamă și Patrie istorică, la gesturile de Unire cu România ale colectivităților locale din Basarabia.

Considerăm că declarațiile de Unire ale celor cinci primării basarabene sunt un semnal cât se poate de clar că a sosit momentul ca Bucureștiul să purceadă neîntârziat la înființarea unui Minister al Reunificării, care să gestioneze relația cu diversele autorități publice de la răsărit de Prut, ca și procesul de lichidare pașnică și ireversibilă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov și ale ocupației sovietice.

Înființarea Ministerului Reunificării în anul Centenarului Unirii este cu atât mai mult necesară, cu cât fostul Oficiu pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova a fost desființat în mod nejustificat și a transmis către societatea românească de pe ambele maluri ale Prutului un semnal negativ, sugerând abdicarea de la idealul firesc de unitate națională.

Relația României cu românii din Republica Moldova transcende interesele de partid și reclamă consensul clasei politice de la București.

Prin înființarea Ministerului Reunificării, România poate confirma responsabilitatea geopolitică, geoeconomică și geoculturală, precum și rolul reunificator care îi revine firesc în regiune și în context european.”