Meniu
cursos-ised-sab

Gazeta de Spania on Google+RSS Feed

25 noiembrie 2020

MINISTRUL TEHNOCRAT AL CULTURII ȘI-A DAT DEMISIA PE FACEBOOK


Guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloş începe să abandoneze în grabă barca în care s-au urcat cu surle şi trâmbiţe, ajungând la a treia demisie în mai puţin de o săptamână. Vlad Alexandrescu și-a anunțat demisia într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Conflictul de la Opera bucureşteană a început după ce Tiberiu Soare a fost numit director general interimar al ONB, pe 4 aprilie. O zi mai târziu, coordonatorul baletului ONB, Johan Kobborg, a anunţat că va demisiona, după ce funcţia sa, de director al Baletului Operei, a fost scoasă de pe site-ul instituţiei. În replică, Soare a spus că respectiva funcţie nu exista în organigrama. Ulterior, Soare a fost numit director adjunct iar postul său de director general interimar a fost preluat de Vlad Conta.

Plecarea lui Kobborg a fost întâmpinată cu manifestaţii de susţinere din partea balerinilor ONB, dar şi cu proteste din partea unor angajaţi ai operei, care au spus că există discrepanţe mari între salariile angajaţilor autohtoni şi ale colaboratorilor străini.

„În fața rezistenței opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o inițiez, să o dezvolt și să o pun în practică în instituțiile de cultură din România, în fața ostilității nedezmințite a aparatului refractar la regândirea modalităților de funcționare a instituțiilor publice de cultură, a relației dintre sectorul independent și cel public, vă prezint demisia mea.

În mandatul scurt pe care l-am avut, am fost preocupat în primul rând să redau Ministerului Culturii credibilitatea și importanța pe care administrația culturală trebuie să o aibă într-o societate europeană modernă.

Punctual, am încercat o reorganizare a Institutului Național al Patrimoniului și am cerut criterii precise care să reglementeze restaurarea patrimoniului național, în situația urgentă a deteriorării lui accelerate. Am inițiat grupul de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului. Am creat primul mecanism de finanțare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piața liberă prin subscripție publică, iar cea dintâi operațiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziția lucrării „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși.

Am cerut refacerea dosarului pentru înscrierea ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Am dat expresie așteptării a zeci de mii de români, înscriind situl arheologic și natural de la Roșia Montană în Lista Indicativă UNESCO. Am intervenit direct în șantiere, oprind distrugerea monumentelor istorice din Piața Romană din București și din Parcul Romanescu din Craiova.

Am creat cadrul strategic pentru transformarea muzeelor românești din instituții pasive, în instituții deschise publicului, participative. Pentru prima oară în România, muzeele au fost alăturate sectoarelor creative, demarând, sub umbrela Guvernului, un proces amplu de identificare a soluțiilor inovatoare care să relaționeze comunitatea muzeală cu cea creativă”, a scris ministrul pe Facebook.

„Domnule Prim-Ministru, mi-aș dori ca reformele pe care le-am inițiat să fie continuate”, a mai scris Vlad Alexandrescu, precizând că reforma pe care a început-o la Ministerul Culturii este ”periclitată” de ”forțe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării”, care au devenit foarte sonore în spațiul public.

„În cele aproape șase luni de ministeriat, am întreținut o comunicare intensă, zilnică, cu spațiul public și partenerii instituționali, dorind astfel să transparentizez procesul decizional. Am adus alături de mine oameni tineri, dinamici și persoane cu bogată expertiză profesională, cu certitudinea că echipa pe care am construit-o va pereniza, în domeniul public, dinamica reformei.

Presiunea timpului, resursele limitate și dorința de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credință au dus la explozii instituționale neașteptate și la o situație intolerabilă la Opera Națională, una dintre instituțiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcționare modernă, europeană. Această situație nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerția și lipsa de acțiune consecventă nu o vor putea rezolva”, a mai scris Vlad Alexandrescu.

 

© 2016 – 2017, GAZETA DE SPANIA. All rights reserved.

Tags: , , , , , , , ,

Mai multe articole din România