Meniu
credisabogados

Gazeta de Spania on Google+RSS Feed

20 octombrie 2018

LEONTIN COJOCEA: ROMÂNII ȘI-AU PIERDUT ÎNCREDEREA ÎN POLITICĂ


Distribuie și prietenilor tăi!
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+

Prin aceste interviuri avem intentia de a crea o imagine reala a situatiei filialelor partidelor politice romanesti din afara tarii, a impactului pe care acestea le au cu adevarat in comunitatea romaneasca unde locuiti si cum percep romanii activitatea acestora.

Pe langa toate acestea dorim sa oferim si eventuale solutii problemelor identificate. Am invitat sa participe la acest material o serie de personalitati romanesti din Diaspora, voci reprezentative ale comunitatilor pe care le reprezinta.

Leontin Cojocea, presedinte Centro di Assistenza e Servizi dei Cittadini Romeni in Italia(CASCRI)

Reporter: Avem intentia de a crea o imagine reala a situatiei filialelor partidelor politice romanesti din afara tarii, de aceea va intreb daca simtiti ca acestea Intr-adevar isi fac datoria fata de cetateanul diasporean?! Oricare at fi varianta de raspuns, sa o si argumentati!

Leontin Cojocea:  Incepand cu anul 1990, an in care cetatenii romani din afara granitelor tarii au putut vota pentru prima data la sectiile de votare organizate la consulatele si ambasadele Romaniei din strainatate, dar si dupa anul 2002, cad au fost ridicate restrictiile de calatorie in spatiul Uniunii Europene, o categorie din ce in ce mai importanta a electoratului romanesc , in continua crestere an de an, a fost reprezentata de cetatenii romani din strainatate.

Dezbaterile privind accesibilitatea, participarea si totodata  reprezentativitatea  politica a cetăţenilor din Diaspora a capatat amploare in Romania, pe masura ce „potentialul” electoral  extern s-a marit, captand tot mai mult interesul anumitor partide dornice sa castige capital electoral.

Desi procentajul participarii la vot a cetatenilor romani din afara granitelor tarii in raport cu numarul potentialului electorat a fost si este in continuare unul destul de redus,  a dus la o crestere a procentajului votantilor din strainatate, fapt care cu ocazia diferitelor alegeri organizate in decursul acestor 25 de ani s-a dovenit a fi nu numai o data  hotarator  si transant in rezultatul final al alegerilor, cu precadere a celor presidentiale.

In contextul acestei noi realitati bazate pe dinamica migrationista,  cele mai importante partide de pe scena politica romaneasca incep sa constientizeze ca diaspora incepe sa dobandeasca o “putere decizionala” tot mai mare avand in continuare, toate acestea,  un urias potential electoral neexploatat pe care nu il mai pot ignora datorita riscului de a pierde un capital politic semnificativ.

Din aceste motive si din dorinta de “cucerire” a Diasporei, acestea au infiintat, in special pe teritoriul statelor europene (Italia si Spania) unde sunt concentrate cele mai mari comunitati de romani din afara granitelor tarii (cca. 2,5 milione de cetateni) filiale de partid, mentionandu-si dorinta lor de “cucerire” inclusiv in actul statutar.

Din pacate aceasta “constientizare”, in afara granitelor tarii, s-a limitat doar la infiintarea acestor filiale, la o activitate sporadica dar limitata in timp, intensificata doar in perioada alegerilor si orientata strict pe dobandirea “votului”. Limitata la reglementarea statutara a infiintarii acestor filiale, dar nu orientata catre o activitate continua, prin aplicarea de programe si strategii clare in favoarea si in interesul cetatenilor romani din afara granitelor tarii.

O activitate considerata a fi o extensie a campaniilor politice ale partidelor romanesti, incheiata odata cu terminarea procesului electoral. O activitate de propaganda politica de partid redusa si ineficienta care a dus in decursul acestor ani la o pierdere a credibilitatii politice romanesti, completata ulterior, pe durata mandatelor, de “jocurile politice”, dezinteresul fata de cerintele si nevoile electoratului din afara granitelor tarii, de dezinteresul de adoptare si  punere in aplicare a unei strategii politice care sa intareasca raportul cu electoratul partidic si cetatenii romani din afara granitelor tarii si nu in ultimul rand de lipsa respectarii  si tutelarii drepturilor cetatenilor romani aflati in afara granitelor tarii.

Putem vorbi chiar de o inaplicabilitate a scopurilor propuse dar si de o neaplicare a legislatiei adoptate in vigoare, cu atat mai putin de activitati menite sa redobandeasca increderea electoratului.  Daca activitatea filialelor de partid este si va ramane doar aceea  de  “cucerire” a electoratului in vederea obtinerii “ votului” , aceasta este si va fi in continuare una nu doar ineficienta ci si distructiva in randurile cetatenilor romani din afara granitelor tarii .

Reporter:Care credeti dumneavoastra ca ar fi solutiile ce se impun pentru ca romanii din Diaspora sa poata sa se intoarca acasa, sa devina cu adevarat un vector al dezvoltarii?

Leontin Cojocea: Pentru ca intoarcerea cetatenilor romani in tara sa poata fi considarata a fi un “vector al dezvoltarii”, ar trebui in primul rand ca acest proces de “repatriere” sa fie bazat pe adoptarea unui program de dezvoltare si stabilitate economica a Romaniei.

Un program care pe langa o strategie economica de dezvoltare aplicabila ar trebui sa prevada si sa cuprinda, pe langa multe altele, inclusiv o strategie de reintegrare sociala a tuturor celor ce decid sa revina in tara, dupa o lunga perioada petrecuta cu familiile lor in alte state.  Pentru ca acestea sa fie posibile, pe langa multe alte masuri necesare, Romania are nevoie de revizuirea  si modificarea actualei legislatii in vigoare, pentru a putea permite punerea in aplicare a procesului de repatriere.

Pentru ca intoarcerea cetatenilor romani in tara sa devina intr-adevar un “vector al dezvoltarii”, statul roman ar trebui sa se gandeasca nu numai la puterea de investitie a Diasporei ci si la garantarea investitiilor facute de acestia. Este nevoie de garantarea unei stabilitati economice si sociale in acelasi timp. Nu poti sa consideri “repatrierea” un vector de dezvoltare fara a garanta o stabilitate financiara, economica si sociala.

Nu poti considera a fi “un vector de dezvoltare” doar posibila investitie de capital fara a garanta o piata a muncii stabila si un mediu de investitie adecvat. Chiar daca Diaspora este vazuta ca fiind un viitor posibil investitor in Romania, nu toti romanii din afara granitelor tarii sunt sau pot fi investitori de capital financiar in Romania, dar pot fi elemente fundamentale in procesul de dezvoltare a Romaniei prin reintegrarea lor in campul muncii in tara si in participarea directa a lor in procesul de instaurare a unei stabilitati economice in Romania.

Acesta este si motivul pentru care, in decursul  cel putin a ultimilor 10 ani, foarte multi cetateni romani au plecat peste hotare cautandu-si un loc de munca si implicit cautand sa isi asigure o stabilitate economico-financiara, lipsa unei garantii oferita de tara noastra si constanta unei instabilitati generale.

Din pacate, ceea ce reiese din programele actuale prezentate, este doar interesul de acaparare a potentialului capital financiar, ipotetic calculat, al Diasporei , aceasta fiind vazuta per global  doar ca un posibil viitor investitor, desconsiderand in continuare contributia financiara anuala a membrilor Diasporei pusa la dispozitie cetatenilor romani din Romania, membrii ai familiilor acestora, acoperind un deficit al stabilitatii economice creat de statul roman prin politica de guvernare aplicata !

Iata ca acea politica de “cucerire” a electoratului, mentionata mai sus si referitoare la activitatile partidice in afara granitelor tarii noastre, se reflecta si in acest program de “acaparare” a ipoteticului capital financiar al Diasporei, vazut ca resursa de dezvoltare economica a unei Romanii in criza, ignorand in continuare capitalul uman ca resursa creatoare de capital financiar si stabilitate economica.

Doar atragerea si crearea unei oportunitati de implicare directa, in invocata necesara  dezvoltare  economica a Romaniei, doar a celor a fi considerati ca fiind membrii a unei “elite”, o consider a fi  total gresita si totodata doveditoare a unei politici aplicate cu caracter separatist si  exclusivist ,  care nu are ca beneficiar final si direct cetatenii  romani din tara si cu atat mai putin cetatenii romani din afara granitelor tarii. Solutiile pentru ca intoarcerea cetatenilor romani sa devina cu adevarat un “vector al dezvoltarii” pot fi gasite, dar doar printr-o continua consultare directa cu acestia si ca rezultat a unei politici de colaborare continua si directa a statului roman cu cetatenii romani aflati in afara granitelor tarii.

Reporter: Ce parerea aveti despre Congresul Romanilor de pretutindeni?! Il vedeti util sau ati avea o alta viziune?!

Leontin Cojocea: Organizarea Congresului românilor de pretutindeni  aş defini-o ca fiind mai mult decat necesara, dar si o decizie, in sfarsit,  de respectare şi aplicare a legislatiei actuale in vigoare, chiar daca aceasta are inca foarte multe carente. O legislatie in materie deseori modificata dar in continuare  incompleta si care reflecta partial si teoretic mult invocatul ajutor pe care statul roman ar trebui sa il acorde cetatenilor sai din afara granitelor tarii. Organizarea congresului poate fi in sfarsit o punere în aplicare a legii 299, emisa si adoptata cu 10 ani in urma, in 13 noiembrie 2007,  privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, adoptată de Parlamentul României, cu modificarile si completarile ulterioare.

Utilitatea acestuia poate fi demonstrata doar prin punerea in aplicare in primul rand a prevederilor legale in materie, mentionate in legea 299/2007, referitoare atat la desemnarea organele de conducere si a regulamentului de functionare  cat si a celor referitoare la incheierea de acorduri şi programe cu statele unde se afla stabiliti cetateni romani si totodata prin respectarea drepturilor acestora dar si a unei analize atente a nevoilor si necesitatilor reale a cetatenilor romani din afara granitelor tarii noastre si aplicarea unor solutii reale.

Daca, in desemnarea organelor de conducere nu se va tine cont de conditia necesara de implicare directa si importanta desemnarii in functiile de conducere a cetatenilor romani din afara granitelor tarii, participanti la congres si considerati a fi reprezentativi in randul comunitatilor de romani si in tarile de unde provin, atribuind astfel nu numai o putere reprezentativa a acestora dar si o putere executiva in teritoriu, sunt convins ca atat utilitatea acestui congres cat si a organelor de conducere desemnate, vor fi nesustenabile.

© 2016 – 2017, Gazeta de Spania. Toate drepturile rezervate. Preluarea de informații de către alte site-uri web poate fi făcută numai cu precizarea sursei, fiind întotdeauna însoțită de un link către materialul preluat. Dumneavoastră sunteți singurul responsabil atât față de terți, cât și față de https://gazetadespania.es, în legătură cu accesarea/utilizarea/exploatarea conținutului.

Distribuie și prietenilor tăi!
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on Google+
Google+

Tags: , , , , ,

Mai multe articole din Interviu